LA MULTI ANI, ROMANIA ! LA MULTI ANI, LIMBA ROMANA!

 Orice stat este o fictiune, de care avem nevoie, insa un popor si limba lui – nu. Poporul si limba lui sunt forma vie, creatoare si concreta a oricarei patrii. Pentru ca un popor si limba lui formeaza PATRIA, nu statul. De altfel, orice popor locuieste , mai inainte de a locui, fizic, pe pamant, IN propria limba. Tot asa, orice limba traieste si evolueaza prin poporul format din intreaga comunitate lingvistica a oamenilor care o vorbesc si, cat de rar!, o rostuiesc. Bref, cred cu adevarat ca PATRIA mea este legatura inextricabila dintre poporul meu si limba mea, dintre toti romanii si limba romana.

De aceea, cred si voi crede definitiv ca o forma rara si inalta de patriotism este sa vorbim si sa scriem cat mai corect in limba romana, sa ne dorim tot timpul sa fim felul in care limba romana straluceste inefabil IN si PRIN fiecare dintre NOI. Sa iubim si sa avem grija de limba romana, pentru ca – va asigur – aceasta este forma neincetata prin care ne iubim PATRIA, in fiecare clipa!

LA MULTI ANI, ROMANIA, PATRIA MEA!

LA MULTI ANI, LIMBA ROMANA, PATRIA MEA!

Erori privind ortografia si pronuntia unor numerale

           Adeseori, se comit grave erori în rostirea şi în scrierea unor numerale, din partea unor vorbitori, fie ei şi titraţi, din mass-media sau din rândul politicienilor şi al parlamentarilor care apar, în repetate rânduri, pe micul ecran. Este necesară o mai mare atenţie în rostirea şi în scrierea următoarelor numerale cardinale: şase (nu şease), şapte (nu şeapte), paisprezece (nu patrusprezece sau paişpe), şaisprezece (nu şasesprezece sau şaişpe), şaptesprezece (nu şaptisprezece, şapteşpe sau şaptişpe), optsprezece (nu optâsprezece, optisprezece, optâşpe sau optişpe), nouăsprezece (nu noosprezece sau nooşpe), cincizeci (nu cinzeci), şaizeci (nu şasezeci).

Greşeli se fac şi în cazul numeralelor cardinale colective. Numeralele amândoi, amândouă au la genitiv şi dativ formele: amânduror (antepus), amândurora (postpus), nu amândorur sau amândorura.

Corecte sunt formele: câteşitrei, câteşitrele.

În exprimarea datei, pentru 2 şi numeralele compuse 12, 22, forma corectă, literară, este cea de feminin: două martie, mai, iunie etc. (nu doi martie, mai iunie), douăsprezece martie, douăzeci şi două martie (nu doisprezece, douăzeci şi doi martie).

Pentru prima zi a lunii se foloseşte numeralul ordinal întâi, iar toate celelalte zile ale lunii sunt desemnate prin numerale cardinale: unsprezece martie, cinci mai, treizeci şi unu iulie. Observăm că la numeralul cardinal compus cu unu, se foloseşte forma de masculin: treizeci şi unu (nu treizeci şi una) decembrie.

La fel, pentru exprimarea orei, formele literare corecte sunt: ora douăzeci şi unu, ora două, ora douăsprezece, ora douăzeci şi două (nu doisprezece, doi, douăzeci şi doi). Deci, de retinut, nu este corecta exprimarea "Vin la orele 20." Corect: "Vin la ora 20"

Numerale ordinale: al patrulea (nu al patrălea sau al patrilea), al cincilea (nu al cincelea), a cincea (nu a cincia), al optulea (nu al optălea, al optâlea, al optelea sau al optilea), al nouălea (nu al noulea, al noălea), al zecelea (nu al zecilea), al doisprezecelea (nu al douăsprezecelea), a douăsprezecea (nu a doisprezecea), al douăzecilea (nu al douăzecelea), al cincizecilea (nu al cinzecelea).

Alte numerale ordinale (formele corecte): al o sutălea, a o suta, al o sută unulea, al două sutelea, a doua sută, al o mielea, a o mia, al o mie unulea, al două miilea, a două mia, al un milionulea, a milioana, al două milioanelea, a două milioana, al unu miliardulea, a miliarda, al două miliardelea, a două miliarda, etc.

Trebuie să avem în vedere şi scrierea corectă a numeralului adverbial „o dată”.

Este format din două cuvinte: numeralul cardinal o (una) şi substantivul dată, spre deosebire de adverbul odată, exprimat printr-un singur cuvânt.

Numeralul adverbial „o dată” înseamnă o singură dată şi se referă la acţiuni ce se repetă, de aceea apare în enunţuri în care sunt şi alte numerale adverbiale.

Exemplu: O dată, de două ori, de zece ori, de nenumărate ori, am urcat pe dealul Bujoru.

Când este adverb, are sensurile de: odinioară, cândva, deodată, îndată: "A fost odată ca-n poveşti". Sau „Vino odata!”. Tot asa, cand are sensul de „brusc”: „Odata il vad ca se repede la mine.”

Când aproximaţia este exprimată prin alăturarea a două numerale cardinale, fără conjuncţie între ele, numeralele se scriu legate prin cratima: unu-doi, trei-patru, o sută-două.

Exemplu: Autostrada va fi dată în folosinţă în cinci-şase ani.

Se dau enunţurile: Cei cinci sute de lei au fost cheltuiţi. Cele cinci sute de lei au fost cheltuite. Se pune întrebarea: Care dintre ele este corect? Răspunsul: ambele. Incorect ar fi enunţul: Cele cinci sute de lei au fost cheltuiţi.

Dar, atentie!, corect este „ o suta de lei grei”, si nu „ o suta de lei grea”.

De asemenea, corecte sunt sintagmele: nevastă de-al doilea (nu de-a doua), celei de-a zecea zile (nu zi), celei de-a cincizecea aniversări (nu aniversare).

 

Pronunții greșite ale unor nume proprii străine

 

Astăzi am auzit o jurnalistă de la Digi 24 pronunțând cuvântul PODGORII cu accentul pe I, în loc să-l pronunțe cu accentul pe O, cum e și corect, de altfel. M-au lăsat nervii, evident. În acel moment, m-am întrebat: oare câte mii sau zeci de mii de români nu pronunță o groază de cuvinte greșit tocmai din cauza acestor semidocți patentați ai mass-mediei române?

În conformitate cu pronunția similară/identică, din limba de proveniență, și cu norma academică actuală a DOOM 3, următoarele cuvinte se pronunță CORECT astfel:

1.       Capitala Turciei, Ankara, se pronunță cu accent pe primul A, nu pe al dolea sau al treilea A;

2.       Capitala Columbiei, Bogota, se pronunță cu accent pe A, nu pe primul O;

3.       Capitala Belgiei, Bruxelles se pronunță [brüsel], nu [bruksel];

4.       Se spune  Caraibi, nu Caraibe. Corect este, deci, Marea Caraibilor (sau Marea Antilelor);

5.       Chicago se pronunță corect cu ș ([șikago]), nu cu ci ([cikago]);

6.       Malaga are accentul pe primul A, nu pe al doilea sau al treilea A;

7.       Peru se pronunță cu accent pe U nu pe E (desi DOOM3  recomandă cu accentul pe E, ceea ce eu,personal, consider a fi o inconsistență și o eroare)

8.       Soci se pronunță în două silabe (ca în limba rusă): So-ci;

9.       Ucraina se pronunță, conform DOOM3, în 4 silabe (U-cra-i-na), NU în trei (U-crai-na), ca in DOOM2 iar locuitorii săi se numesc ucraineni (u-cra-i-nean / u-cra-i-neni), NU ucrainieni (u-cra-i-ni-eni);

10.   Eiffel se pronunță [e-fel], nu [ai-făl], căci numele e franțuzesc;

11.   Nobel se pronunță [no-bel], nu [no-băl], numele fiind suedez;

12.   Škoda se pronunță corect cu ș inițial [șkoda], ca în cehă;

13.   Waterloo se citește cu v inițial și o final (e nume valon, nu englezesc), pronunția corectă fiind, deci, VATERLO

14.   Numele președintelui chinez Xi Jinping se pronunță corect [și ginping], nu cum auziți la erudiții noștri jurnaliști.

15.   În fine, numele președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan, se pronunță corect – atenție!- [regep taip erdoan].

 

Nu contează ce auziți la TV. Credeți-mă, toti cititorii mei știu incomparabil mai multă română decât majoritatea celor din presa românească.

 

Cu drag și weekend plăcut!

 

"Prietenul virtual"

 Găsesc de cuviință ca sintagma “prieten virtual” este un nonsens. (deci NU non-sens!). Mai pretențios si academic spus,  este o “contradictio in adiecto” sau, pe romaneste, o incompatibilitate semantica. Prietenia, pur si simplu, ESTE, iar asta doar daca este autentica, indiferent de forma ei de manifestare. Putem avea o prietenie de la distanta, de tip online, dar nicidecum virtuala. Virtual inseamna in limba romana “ceva care nu exista efectiv, ceva care tine doar de posibilitate, potentialitate”, conform DEX.  

Am inceput ex abrupto acest minipanseu, pentru ca, realmente, ma simt dezabuzat cand vad atata semidoctism in randul majoritatii absolute a jurnalistilor aborigeni. Este o sintagma oribila, negandita, pe care jurnalistii romani o folosesc aproape cu obstinatie.

 Eu însumi licențiat, printre altele, in jurnalism, recunosc, nu fara oneste pareri de rau, ca cei mai multi dintre ei au o vaga idee cu privire la ce inseamna sa scrii si sa vorbesti cu adevarat corect in limba romana. Dar nu va mirati! Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii din cadrul Universitatii Bucuresti a scos de cativa ani, din cadrul examenului de admitere la aceasta facultate, insasi proba la .. - ati ghicit! – limba romana! Dezastrul lingvistic este, deci, asigurat si... in the making.

Iar acum, pe scurt, haideti sa ne delectam cu cateva „monstre”, emanate de la unii reprezentanti ai jurnalismului din Romania educata. Variantele subliniate sunt gresite.

1.      “…aceste majorari (de salarii –n.a.) care trebuie sa fie în întreg sistemul” (ministrul educatiei, Sorin Cîmpeanu, B1TV, astazi)

CORECT: în întregul sistem

2.      Tot astăzi,  B1TV titreaza pe burtiera doua perle: prima – “ministrul Muncii”, corect fiind “ministrul muncii” ( a se vedea DOOM3), iar a doua perluță – „profesorul va ramane cu rol determinat in scoala”, corect fiind, evident, „cu rol determinant”. Unii vor spune, poate, ca e o simpla eroare de tehnoredactare. Va mai spun doar atat: CNN a concediat un jurnalist doar pentru ca a scris gresit un cuvant, uitand sa dubleze o consoana! Iar la noi prim-ministrii „make photos” ! 

Weekend placut, prieteni reali !

P.S. Daca va sunt de folos postarile mele, va invit sa dati distribuire la articol, nu neaparat like. Ceea ce ma bucura cu adevarat este sa stiu ca tot mai multi semeni de-ai mei isi imbunatatesc scrierea si vorbirea in propria limba, Ceva de care, acum mult timp, o alta Romanie ar fi trebuit sa aiba grija, si anume de limba romana din noi, cei de-acum.

31 august, ziua limbii române

 Astăzi, 31 august, este ziua limbii române.

Știu că majoritatea covârșitoare a românilor nici macar nu au habar de asta. Ceea ce nu este o tragedie. Dar ceea ce este cu adevarat de o tristețe copleșitoare este că, din punctul meu de vedere, sistemul de învățământ românesc a eșuat lamentabil în a-i educa, lingvistic, pe români.
Pe scurt, dacă românii, în majoritatea lor covârșitoare, vorbesc si scriu greșit, este culpa totală a unui sistem educațional care nu a reușit nici după 30 de ani postrevoluționari să creeze o lege a educației, in care limba română să ocupe un loc primordial in educația si pregatirea pentru viață a elevilor. Cum este oare posibil, ca după 12 ani de școală, majoritatea elevilor să nu știe ortografia verbului A FI? Am meditat sute de elevi la limba română de-a lungul a 25 de ani. Nu am întâlnit nici măcar un singur elev care să scrie corect verbul "a fi"la modul imperativ și conjunctiv. Iar asta nu este vina lor, să fim bine înțeleși. Si mă refer la elevi motivați, extrem de inteligenti si care chiar își doreau să facă ceva cu adevărat important cu proiectul vieții lor.
Felicitări tuturor elevilor mei, din anul acesta, atât celor care care au intrat la Drept, Academia de Poliție, FJSC și ANI, cât și celor care au luat examenul de bacalaureat, unii cu note de peste 9 și 9,50! Sunt mândru de ei, pentru că prin ei, peste ani, limba română va arăta mai frumoasă și mai respectată.
La mulți ani tineri și frumoși, limbă română!

La multi ani, Mihai Eminescu!

Presedintele in exercitiu este singurul, dintre toti ceilalti presedinti, care a vorbit, fie si cateva clipe, despre Mihai Eminescu, omagiindu-l cu ocazia zilei de nastere. Il felicit! Si totusi cat de trist... Candva, Nichita (nu de la Piata Romană!) spunea: LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA MEA. As adauga ca Eminescu este, pentru mine, aerul, soarele si inefabilul acestei patrii de multi uitate... Știți, prieteni, Romania, cealalta patrie, poate supravietui , târându-se, și fără Eminescu. Dar va trăi doar cat va trai in noi Eminescu.. Deci la multi ani, Eminescu! La multi ani, limba română, patria mea!

Denumiri de locuitori de orașe și țări

         Cu ocazia alegerilor europarlamentare (nu euro-parlamentare, domnilor jurnaliști!), am constatat ca mulți români au o reală problemă în a denumi locuitorii chiar și ai unor orașe din România, ca să nu mai amintesc de multe orașe și țări străine, ceea ce, de la un punct încolo, este perfect justificat, din cauza greutății de a decide ce sufix românesc (-an, -ez, -ot, -in etc) ar fi mai potrivit.

       În acest articol vă voi prezenta pe scurt cele mai dificile denumiri de locuitori de orașe și țări.

1.    Alexandria (oraș românesc) – alexandrinean!
2.    Alexandria (Egipt)  - alexandrin
3.    Alba-Iulia – albaiulian
4.    Miercurea-Ciuc – ciucan
5.    Piatra-Neamț - pietrean!
6.    Târgu-Neamț - nemțean/ târgunemțean
7.    Roșiori de Vede – roșiorean
8.    Turnu Măgurele – turnean!
9.    Drobeta Turnu Severin – severinean!
10.    Mangalia – mangaliot
11.    Baia Mare – băimarean
12.    Satu Mare – sătmărean
13.    Negru Vodă – negruvodean
14.    Sânnicolau Mare – sânnicolean
15.    Baia de Aramă – băiaș
16.    Câmpulung Moldovenesc – câmpulungean !
17.    Câmpulung Muscel – muscelean !
18.    Horezu – hurezean!
19.    Giurgiu – giurgiuvean!
20.    Roman – romașcan
21.    Sinaia – sinăian/ sinaiot
22.    Vama Veche – vamaiot
23.    Bacău – băcăuan
24.    Întorsura Buzăului – întorsurean
25.    Râmnicu Vâlcea – vâlcean
26.    Râmnicu Sărat – râmnicean
27.    Sofia – sofiot !
28.    Tokyo – tokyot
29.    Moscova – moscovit
30.    Monaco – monegasc ! (un monegasc – doi monegașci)
31.    Londra – londonez
32.    Roma – roman
33.    Parma – parmegian!
34.    Neapole/Napoli – napolitan!
35.    Marsilia – marsilliez
36.    Bruxelles – bruxellez
37.    Bordeaux – bordelez !
38.    Praga – praghez!
39.    Madrid – madrilen !
40.    Cairo – cairot !
41.    Coasta de Fildeș (țară africană) – ivorian !
42.    Madagascar (țară insulară africană) – malgaș !
43.    Kosovo - kosovar (albanez) şi kosovit (sârb) din Kosovo, regiunea din fosta Iugoslavie, recunoscută deja, de multe ţări, ca stat independent (dar nu şi de către ţara noastră).
44.     Rumelia ( partea europeană a Turciei) – rumeliot
45.    Portugalia – portughez / lusitan!
46.    Andalucia ( provincie spaniolă) – andaluz
47.    Calabria (provincie italiană) – calabrez
48.    Qatar – qatariot (nu qatarian!, vezi Fanar – fanariot)
49.    Mauritania( țară africană) – mauritan
50.    Mauritius (insulele) – mauritinian ( se pronunță ț !)
51.    San Marino (republică-enclavă în Italia) – sanmarinez
52.    Oman- omanez
53.    Sri Lanka – srilankez
54.    New-York – newyorkez (legat!)
55.    Israel – israelit ( locuitor în țară) și israelian ( și pentru locuitorii evrei din diaspora) !
56.    Papua Noua Guinee – papuaș
57.    Guineea Bissau – guinez
58.    Noua Zeelandă – neozeelandez !
59.    Salamanca (oras din Spania) – salmantin !
60.    Pentru toate celelalte orase și tări care nu pot primi sufix românesc – se va spune locuitor al orașului…/ al țării… ( de ex. Reykjavik, capitala Islandei sau Stockholm)