Pentru că AUTOdeterminare și pentru că paronime

            I.   De curând am citit în presă un articol într-un cotidian cu pretenții despre necesitatea unei  auto-determinări a Ucrainei. Greșit. Corect este autodeterminare. Este una dintre cele mai frecvente greșeli de scriere în limba română, și anume scrierea cu cratimă a cuvintelor formate cu elemente de compunere savantă.

            Rețineți regula: cuvintele compuse prin sudare , cu elemente greco-latine de compunere savantă se scriu întotdeauna intr-un singur cuvânt.  Acestea se mai numesc sufixoide și prefixoide. Se numesc astfel pentru că, de fapt, ele sunt false sufixe și false prefixe. Nu avem de-a face, deci, cu o derivare, ci este vorba, cum am mai spus, despre compunere prin sudare.
Desigur există și excepții rarisime, situații în care se poate folosi cratima, dar despre acestea vă voi vorbi într-un articol viitor.

            Iată câteva dintre cele mai importante prefixoide: anti, mega, giga, ultra, supra, infra,vice, auto, anti, semi, non, arhi, zoo etc.

            Iată și câteva dintre  cele mai importante sufixoide: -pedie, -logie, -morf etc.

            Vom spune corect deci:

1.        contraatac

2.      semiindependent

3.      ultranaționalist

4.      antiaerian

5.      vicepreședinte

6.      nonvaloare, nonexistență, nonsens, dar !! non-stop

7.      zoomorf

8.      infrastructură,

9.      supraaglomerare

10.  autodepășire

II.    O a doua chestiune  pe care vreau să o lămurim o constituie cuvintele paronime. 
Paronimia este relația semantică dintre două cuvinte care sunt asemănătoare, pana la identitate aproape, dar care au un înțeles total diferit. Tocmai din cauza acestei asemănări formale ele sunt cel mai adesea folosite greșit, și anume unul în locul celuilalt.

            O scurtă paranteză. Acum 2 săptămâni l-am auzit pe primul-ministru rostind INVESTITURĂ, în loc de ÎNVESTITURĂ. Între timp, cred că a fost corectat și nu a mai făcut aceeași greșeală. 
           Ca să nu mai vorbesc de unii faimoși lideri de opinie și jurnaliști care aproape zilnic hăcuiesc limba română, fiind însă altfel neîndurători cu greșelile de exprimare ale politicienilor. Un pic de modestie nu ar strica nimănui.. Domnul Cartianu a pronunțat de câteva ori plastelină, în loc de plastilină, într-o emisiune pe B1 TV, citându-l pe dl. Pleșu, care, evident!, a scris corect, Oameni de plastilină.
 

Iată câteva perechi de paronime, des confundate sau folosite greșit:

1.      a investi/ a învesti

a investi = a capitaliza,

 a învesti= a mandata pe cineva cu o funcție oficială

2.       reflecție/reflexie

reflecție= meditare, gândire,

reflexia luminii

3.      fascicul/fasciculă

Atenție! Fascicol de lumină este greșit. Corect este fascicul de lumină.

Iar fasciculă înseamnă o parte dintr-o tipăritură!

4.      a emigra/ a imigra

a emigra= a-și părăsi țara, pentru a se stabili în altă țară

veți spune corect Eu am emigrat din România.

a imigra = A se stabili într-o țară străină, părăsind țara de origine

și Eu am imigrat în Germania.

5.      Ezoteric/exoteric - NB Sunt și antonime!

ezoteric= ascuns  - ex.  Religiile de misterii sunt religii ezoterice.

exoteric = public – ex. Religia creștină este o religie exoterică.

NB. Sintagma religia ortodoxă este una total greșită! De fapt, religia este creștină, dar ritul sau cultul este ortodox. Vom spune deci religia creștină și cultul/ritul ortodox, catolic sau protestant. Se admite însă ca fiind corect dacă spunem religia creștin-ortodoxă.

Hacciu! Distorsia e de la apciză!

           Cred că aproape toți cei care au fost conectați zilele trecute la știrile dinspre politică, au înțeles ironia din titlu: o tânără domnișoară ce are calitatea de ministru de finanțe a pronunțat APCIZĂ (sic! – știu că nu vă vine să credeți, mai ales că e ministrul finanțelor), în loc de ACCIZĂ.  Tot așa, greșit, dra ministru a pronunțat distorsii în loc de distorsiuni.

            Adevărul este că propria limbă nativă te dezbracă: te arată exact așa cum ești și mai ales CÂT ești. Odată ce ai hăcuit în așa hal propria limbă, este greu, dacă nu chiar imposibil, să te mai reabilitezi în fața memoriei colective, atunci când ești persoană publică, mai ales un înalt funcționar al statului.

            În articolul de azi, vă voi da o scurtă listă de cuvinte, des folosite greșit, fie în scris, fie în vorbire, îndeobște dintre cele care sunt folosite greșit în presă, atât de către unii dintre jurnaliști – și nu sunt deloc puțini -, fie de către politicieni ori de către alte categorii de persoane. 

        1.   Corect este

DE ABIA,  nu  deabea, de abea sau deabia

DE FAPT, nu defapt

DE ALTFEL, nu dealtel, dar e corect daca spunem

Am legume de alt fel decât ai tu

DE ASEMENEA, și nu de asemeni sau deasemenea

DE ALTMINTERI

DEUNĂZI, cu accentul pe u, nu pe i

         2.  Vă vine să credeți că relativ recent l-am auzit pe un faimos jurnalist și lider de opinie pronunțând CELĂLANT ??? Am crezut că nu aud bine, dar exact așa pronunțase. E trist, știu. Corect este, desigur, CELĂLALT, CEALALTĂ, CELEILALTE etc.

3.   MASS-MEDIA – Câteva observații despre acest neologism.

În primul rând,  acesta înseamnă mijloace de comunicare în masă, deci structura mijloace mass-media este un pleonasm.

În al doilea rând, conform noilor norme academice din DOOM2, acesta NU mai este invariabil și NU mai are sens de plural, ci de singular. Corect este deci

Efectele mass-mediei, nu efectele mass-media și

Mass-media a contribuit la.., nu Mass-media au contribuit la.. cum era corect în DOOM1. 

 4.  Corect este SĂ TRIMITĂ, în nicio altă situație nu e corect SĂ TRIMEATĂ.

      5.  O ultimă chestiune, în legătură cu pronunțarea și scrierea verbelor de conjugarea a II-a, la modul indicativ, timpul viitor prezent și la modul condițional-optativ, timpul prezent.

Vă readuc aminte ca verbele de conjugarea a II-a sunt acele verbe care  la infinitiv se termină în diftongul –EA.

Iată lista cu cele mai importante verbe de conjugarea a II-a, deci cele care se pronunță la infinitiv în diftongul –EA

a.      A VEDEA, a revedea

b.      A SCĂDEA!

c.       A PLĂCEA, a displăcea

d.      A ZĂCEA!

e.       A CĂDEA! ,  a decădea!

f.       A PĂREA, a dispărea, a transpărea

g.      A COMPĂREA în fața unei instanțe ( a se prezenta)

h.      Atenție A BATE!, NU A BĂTEA ( Este de conjugarea a III-a, în –E)

    Ei bine, toate aceste verbe de mai sus, la indicativ prezent și condițional-optativ prezent, au forma verbului exact ca la infinitiv.

Corect deci se va spune

I.                   Eu VOI COMPĂREA mâine în fața instanței.

II.                MI-AR DISPLĂCEA  să plec mâine.

III.             AȘ ZĂCEA toată ziua în pat.

IV.             Ei VOR DECĂDEA/ Ei AR CĂDEA (la examen, dacă l-ar da mâine)

V.                SE VA SCĂDEA..