Monseur se scrie, Monseur se citește!!

Ca să îl parafrazez pe Emil Cioran, nimeni nu e de vină că este și cu atât mai mult că  îl cheamă cum îl cheamă. Pe ministrul propus al culturii îl cheamă Gigel Sorinel Știrbu. Pentru a continua cu o citare a lui Andrei Pleșu, voi spune ca sunt întru totul de acord cu Domnia Sa, când a afirmat despre dnul Știrbu: Nu, drăgălaşule domn, nu trebuie să aveţi două premii Nobel. Trebuie doar să ştiţi bine limba ţării a cărei cultură vreţi să o slujiţi. Desigur, aceasta era o replică firească la o alegație a ministrului cu pricina ce conținea un solecism clasic, dar intolerabil: „Sunt mândru de numele care (sic!) mi l-au dat părinţii”.

Există însă și o altă greșeală pe care domnul ministru al culturii– avant la lettre – Gigel Știrbu a comis-o, dar care nu se vede în scris, ea fiind de natură ortoepică, deci care ține de pronunție. Când acesta a spus în fața camerelor de televiziune: „Nu trebuie să am două premii Nobel ca să fiu ministru al culturii!”, a pronunțat Nobăl, în loc de Nobel. Numele este unul suedez, și nu englezesc, după al renumitului savant și inventator al dinamitei, Alfred Nobel. Trebuie reținută o regulă de ortoepie fundamentală, și anume aceea că în limba română cuvintele de origine străină – xenismele -  se pronunță ca în limba din care provin.

Iată o scurtă listă cu câteva cuvinte pe care majoritatea românilor le pronunță de cele mai multe ori greșit:

1.      Premiul Nobel - greșit Nobăl – corect Nobel (cu accentul pe e)

2.      Porsche – greșit Porș, corect Porșe (nume german)

3.      Peru – greșit Peru cu accent pe e, corect cu accentul pe u

4.      Bruxelles – greșit Briuxel, corect Briussel

5.      Rio de Janeiro – greșit Rio de Janeiro sau Rio de Haneiro, corect Riu de Janeiru

6.      Aroma de curry – greșit chiuri, corect cari

7.      Lapte pasteurizat – greșit pasteurizat, corect pasteorizat, în diftong

8.      Ankara – greșit Ankara cu accentul pe al doilea a, corect cu accentul pe ultimul a.

9.      Corect este Skanderbeg, nu Skandenberg, pentru a face referire la faimosul joc de  întrecere în forța brațului. Numele vine de la cel al unui celebru revoluționar albanez Gerge Kastrioti (1405-1465), zis și Skanderbeg, renumit pentru forța brațelor.

10.    Tristan Tzara – Corect se pronunță Tzara cu accentul pe al doilea a, nu pe primul.

11.   Beethoven –  corect Betofăn, greșit Betovăn

12.  Volksbank – corect Folksbank, nu Volsbank sau Volsbenk

13.  Volkswagen – corect  Folksvagăn, nu Volsvaghen

14.   Friedrich Nietzsche – singurul mod corect de pronunție: Nice

           15. Waterloo – Singurul mod corect de pronunție în limba română este VATERLO,  deci nu Uaterlo, Uaterlu sau Vaterlu. Cuvântul este de origine flamandă - și nu de origine engleză, cum mulți greșit consideră - iar în flamandă cuvântul Waterloo se pronunță vaterlo = calea apei.

P.S. Între timp, am aflat că azi, după ce am scris articolul, domnul Gigel Sorinel Știrbu a fost desemnat ministru al culturii. Îi urez și eu succes, dimpreună cu domnul președinte Traian Băsescu. Mă tem că va avea mare, mare nevoie....

Limba ROMGLEZĂ e greu !

În ultimii ani, de când limba engleză nu mai e de mult un diferențiator de carieră, ci aproape un esperanto adoptat de majoritatea țărilor în care aceasta nu este limba oficială,  tinerii, mai ales,  au adoptat în limba română vorbită foarte multe cuvinte ce aparțin limbii engleze, multe dintre ele regăsindu-se și în DOOM, ca neologisme nou intrate în limba română și adoptate deja ca atare.

Însă multe dintre acestea încă pun serioase probleme vorbitorilor de limba română, cum și era de așteptat. Desigur, lista este lungă, dar mă voi limita, în acest articol la cel mai des folosite, un fel de top 10 xenisme (cuvinte străine) provenite din limba engleză:

1.      Singura formă corectă este WEEKEND cu forma lui articulată weekendul. Deci orice alt mod de a-l scrie cu cratimă – repet, în limba română – este greșit.

2.      Când ne referim la poșta electronică, vom scrie E-MAIL, cu forma lui articulată e-mail-ul. Email și a emaila (cada), sunt cuvinte diferite, neaoșe, pe care, desigur, le cunoașteți.

3.      Alt cuvânt scris în n feluri este cuvântul KETCHUP, care are forma articulată ketchupul. Ca fapt divers, acest cuvânt deși este preluat de limba română din limba engleză, el își are originea in limba chineză, din cuvântul Ke Tsiap. De altfel, acest sos tot de chinezi a fost inventat – deși la origine era mult mai picant – dar a fost patentat ca rețetă de către Henry J. Heinz, în anul 1876.

4.      Corect este KNOCKOUT, cu forma articulată knockoutul, deci fără nicio cratimă.

5.      JOINT-VENTURE, din limbajul economic specializat, se scrie deci cu cratimă. Se folosește în sintagma juridică de tipul contract de joint-venture. Are aceeași formă și pentru plural și nu are formă articulată.

6.      FAIRPLAY este singura formă corectă.  Se scrie deci fără cratimă, având forma articulată fairplay-ul.

7.      O atenție specială o voi acorda cuvântului FEEDBACK, mai ales din cauza faptului că majoritatea românilor îl folosesc greșit. Sunt totuși de părere că, în timp, acesta va dobândi în limba română sensul aproape generalizat cu care este deja folosit, deși în raport cu sensul lui clasic, repet, este folosit cu sens eronat.

În primul rând, nu uitați că acest cuvânt se scrie într-un singur cuvânt, având forma articulată feedbackul/feedbackuri, deci fără nicio cratimă.

În al doilea rând, din punct de vedere semantic, cuvântul feedback nu înseamnă răspunsul cuiva la un stimul, ci feedback înseamnă modul în care emițătorul își ajustează comunicarea în funcție de mesajul primit de la receptor.

Vă dau un exemplu simplu. Dacă eu îi spun prietenei că mă duc singur în oraș, feedbackul nu este fața ei supărată, la auzul deciziei mele, ci schimbarea deciziei mele inițiale, prin mesajul Ok, atunci mergem împreună.

8.      MANAGEMENT se scrie în română la fel ca în limba engleză. Atenție,  sintagmele conducere managerială și managementul conducerii sunt pleonasme!!

9.      FLAIRTENDING este un cuvânt destul de rar folosit, cunoscut doar de cei care lucrează în domeniu, dar care este destul de des întâlnit în rândul tinerilor (studenți, mai ales). El se referă la arta acelor barmani de a turna alcoolul și de a mânui sticlele. Atenție, se scrie într-un singur cuvânt, deci nu flair tending.

10.   În fine, ICE-TEA-UL este forma corectă de scriere, deci nu într-un singur cuvânt, și obligatoriu folosind cratimele.

Alternativa unui dialog fortuit

I.   FORTUIT -  se folosește greșit cu sensul de forțat.
      De fapt, cuvântul înseamnă întâmplător, pe neașteptate, inopinat (Atenție! – NU inopinant!!Dar veți spune păr grizonant, nu grizonat!!)
Corect: Venirea lui fortuită m-a cam deranjat, recunosc.
Greșit: Am venit la tine mai mult fortuit, pentru ca am nevoie să mă împrumuți urgent cu niște bani.


II.  ALTERNATIVĂ  -  se folosește greșit cu sensul de  o variantă, o opțiune, o posibilitate.
    Astfel, cuvântul înseamnă  posibilitate de a alege între două soluții, între două situații care se exclud.
Greșit: Am două alternative: fie plec, fie rămân.
Corect: Am doar o alternativă: fie plec la tine, fie rămân acasă.


III.  DIALOG  – Părerea, foarte des întâlnită, că dialog înseamnă conversație între două persoane, este profund eronată. De fapt, cuvântul dialog este format dintr-un prefixoid și un sufixoid – ambele de origine greacă, însemnând dia = între, peste + logos = vorbire.
     Aș vrea să semnalez faptul că, nu o dată, DEX 98, de exemplu, oferă o explicație greșită, considerând și el că dialogul se referă  la o conversație între (doar) două persoane. Nimic mai fals!
       Cu alte cuvinte, corect este: Am asistat la un dialog între patru persoane. 
       Deci dialog între două persoane NU este o structură pleonastică!!