Erori privind ortografia si pronuntia unor numerale

           Adeseori, se comit grave erori în rostirea şi în scrierea unor numerale, din partea unor vorbitori, fie ei şi titraţi, din mass-media sau din rândul politicienilor şi al parlamentarilor care apar, în repetate rânduri, pe micul ecran. Este necesară o mai mare atenţie în rostirea şi în scrierea următoarelor numerale cardinale: şase (nu şease), şapte (nu şeapte), paisprezece (nu patrusprezece sau paişpe), şaisprezece (nu şasesprezece sau şaişpe), şaptesprezece (nu şaptisprezece, şapteşpe sau şaptişpe), optsprezece (nu optâsprezece, optisprezece, optâşpe sau optişpe), nouăsprezece (nu noosprezece sau nooşpe), cincizeci (nu cinzeci), şaizeci (nu şasezeci).

Greşeli se fac şi în cazul numeralelor cardinale colective. Numeralele amândoi, amândouă au la genitiv şi dativ formele: amânduror (antepus), amândurora (postpus), nu amândorur sau amândorura.

Corecte sunt formele: câteşitrei, câteşitrele.

În exprimarea datei, pentru 2 şi numeralele compuse 12, 22, forma corectă, literară, este cea de feminin: două martie, mai, iunie etc. (nu doi martie, mai iunie), douăsprezece martie, douăzeci şi două martie (nu doisprezece, douăzeci şi doi martie).

Pentru prima zi a lunii se foloseşte numeralul ordinal întâi, iar toate celelalte zile ale lunii sunt desemnate prin numerale cardinale: unsprezece martie, cinci mai, treizeci şi unu iulie. Observăm că la numeralul cardinal compus cu unu, se foloseşte forma de masculin: treizeci şi unu (nu treizeci şi una) decembrie.

La fel, pentru exprimarea orei, formele literare corecte sunt: ora douăzeci şi unu, ora două, ora douăsprezece, ora douăzeci şi două (nu doisprezece, doi, douăzeci şi doi). Deci, de retinut, nu este corecta exprimarea "Vin la orele 20." Corect: "Vin la ora 20"

Numerale ordinale: al patrulea (nu al patrălea sau al patrilea), al cincilea (nu al cincelea), a cincea (nu a cincia), al optulea (nu al optălea, al optâlea, al optelea sau al optilea), al nouălea (nu al noulea, al noălea), al zecelea (nu al zecilea), al doisprezecelea (nu al douăsprezecelea), a douăsprezecea (nu a doisprezecea), al douăzecilea (nu al douăzecelea), al cincizecilea (nu al cinzecelea).

Alte numerale ordinale (formele corecte): al o sutălea, a o suta, al o sută unulea, al două sutelea, a doua sută, al o mielea, a o mia, al o mie unulea, al două miilea, a două mia, al un milionulea, a milioana, al două milioanelea, a două milioana, al unu miliardulea, a miliarda, al două miliardelea, a două miliarda, etc.

Trebuie să avem în vedere şi scrierea corectă a numeralului adverbial „o dată”.

Este format din două cuvinte: numeralul cardinal o (una) şi substantivul dată, spre deosebire de adverbul odată, exprimat printr-un singur cuvânt.

Numeralul adverbial „o dată” înseamnă o singură dată şi se referă la acţiuni ce se repetă, de aceea apare în enunţuri în care sunt şi alte numerale adverbiale.

Exemplu: O dată, de două ori, de zece ori, de nenumărate ori, am urcat pe dealul Bujoru.

Când este adverb, are sensurile de: odinioară, cândva, deodată, îndată: "A fost odată ca-n poveşti". Sau „Vino odata!”. Tot asa, cand are sensul de „brusc”: „Odata il vad ca se repede la mine.”

Când aproximaţia este exprimată prin alăturarea a două numerale cardinale, fără conjuncţie între ele, numeralele se scriu legate prin cratima: unu-doi, trei-patru, o sută-două.

Exemplu: Autostrada va fi dată în folosinţă în cinci-şase ani.

Se dau enunţurile: Cei cinci sute de lei au fost cheltuiţi. Cele cinci sute de lei au fost cheltuite. Se pune întrebarea: Care dintre ele este corect? Răspunsul: ambele. Incorect ar fi enunţul: Cele cinci sute de lei au fost cheltuiţi.

Dar, atentie!, corect este „ o suta de lei grei”, si nu „ o suta de lei grea”.

De asemenea, corecte sunt sintagmele: nevastă de-al doilea (nu de-a doua), celei de-a zecea zile (nu zi), celei de-a cincizecea aniversări (nu aniversare).

 

Pronunții greșite ale unor nume proprii străine

 

Astăzi am auzit o jurnalistă de la Digi 24 pronunțând cuvântul PODGORII cu accentul pe I, în loc să-l pronunțe cu accentul pe O, cum e și corect, de altfel. M-au lăsat nervii, evident. În acel moment, m-am întrebat: oare câte mii sau zeci de mii de români nu pronunță o groază de cuvinte greșit tocmai din cauza acestor semidocți patentați ai mass-mediei române?

În conformitate cu pronunția similară/identică, din limba de proveniență, și cu norma academică actuală a DOOM 3, următoarele cuvinte se pronunță CORECT astfel:

1.       Capitala Turciei, Ankara, se pronunță cu accent pe primul A, nu pe al dolea sau al treilea A;

2.       Capitala Columbiei, Bogota, se pronunță cu accent pe A, nu pe primul O;

3.       Capitala Belgiei, Bruxelles se pronunță [brüsel], nu [bruksel];

4.       Se spune  Caraibi, nu Caraibe. Corect este, deci, Marea Caraibilor (sau Marea Antilelor);

5.       Chicago se pronunță corect cu ș ([șikago]), nu cu ci ([cikago]);

6.       Malaga are accentul pe primul A, nu pe al doilea sau al treilea A;

7.       Peru se pronunță cu accent pe U nu pe E (desi DOOM3  recomandă cu accentul pe E, ceea ce eu,personal, consider a fi o inconsistență și o eroare)

8.       Soci se pronunță în două silabe (ca în limba rusă): So-ci;

9.       Ucraina se pronunță, conform DOOM3, în 4 silabe (U-cra-i-na), NU în trei (U-crai-na), ca in DOOM2 iar locuitorii săi se numesc ucraineni (u-cra-i-nean / u-cra-i-neni), NU ucrainieni (u-cra-i-ni-eni);

10.   Eiffel se pronunță [e-fel], nu [ai-făl], căci numele e franțuzesc;

11.   Nobel se pronunță [no-bel], nu [no-băl], numele fiind suedez;

12.   Škoda se pronunță corect cu ș inițial [șkoda], ca în cehă;

13.   Waterloo se citește cu v inițial și o final (e nume valon, nu englezesc), pronunția corectă fiind, deci, VATERLO

14.   Numele președintelui chinez Xi Jinping se pronunță corect [și ginping], nu cum auziți la erudiții noștri jurnaliști.

15.   În fine, numele președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan, se pronunță corect – atenție!- [regep taip erdoan].

 

Nu contează ce auziți la TV. Credeți-mă, toti cititorii mei știu incomparabil mai multă română decât majoritatea celor din presa românească.

 

Cu drag și weekend plăcut!

 

"Prietenul virtual"

 Găsesc de cuviință ca sintagma “prieten virtual” este un nonsens. (deci NU non-sens!). Mai pretențios si academic spus,  este o “contradictio in adiecto” sau, pe romaneste, o incompatibilitate semantica. Prietenia, pur si simplu, ESTE, iar asta doar daca este autentica, indiferent de forma ei de manifestare. Putem avea o prietenie de la distanta, de tip online, dar nicidecum virtuala. Virtual inseamna in limba romana “ceva care nu exista efectiv, ceva care tine doar de posibilitate, potentialitate”, conform DEX.  

Am inceput ex abrupto acest minipanseu, pentru ca, realmente, ma simt dezabuzat cand vad atata semidoctism in randul majoritatii absolute a jurnalistilor aborigeni. Este o sintagma oribila, negandita, pe care jurnalistii romani o folosesc aproape cu obstinatie.

 Eu însumi licențiat, printre altele, in jurnalism, recunosc, nu fara oneste pareri de rau, ca cei mai multi dintre ei au o vaga idee cu privire la ce inseamna sa scrii si sa vorbesti cu adevarat corect in limba romana. Dar nu va mirati! Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii din cadrul Universitatii Bucuresti a scos de cativa ani, din cadrul examenului de admitere la aceasta facultate, insasi proba la .. - ati ghicit! – limba romana! Dezastrul lingvistic este, deci, asigurat si... in the making.

Iar acum, pe scurt, haideti sa ne delectam cu cateva „monstre”, emanate de la unii reprezentanti ai jurnalismului din Romania educata. Variantele subliniate sunt gresite.

1.      “…aceste majorari (de salarii –n.a.) care trebuie sa fie în întreg sistemul” (ministrul educatiei, Sorin Cîmpeanu, B1TV, astazi)

CORECT: în întregul sistem

2.      Tot astăzi,  B1TV titreaza pe burtiera doua perle: prima – “ministrul Muncii”, corect fiind “ministrul muncii” ( a se vedea DOOM3), iar a doua perluță – „profesorul va ramane cu rol determinat in scoala”, corect fiind, evident, „cu rol determinant”. Unii vor spune, poate, ca e o simpla eroare de tehnoredactare. Va mai spun doar atat: CNN a concediat un jurnalist doar pentru ca a scris gresit un cuvant, uitand sa dubleze o consoana! Iar la noi prim-ministrii „make photos” ! 

Weekend placut, prieteni reali !

P.S. Daca va sunt de folos postarile mele, va invit sa dati distribuire la articol, nu neaparat like. Ceea ce ma bucura cu adevarat este sa stiu ca tot mai multi semeni de-ai mei isi imbunatatesc scrierea si vorbirea in propria limba, Ceva de care, acum mult timp, o alta Romanie ar fi trebuit sa aiba grija, si anume de limba romana din noi, cei de-acum.